“Mie mie se pare funny ideea mea”
"Mie mi se pare funny ideea mea și ați fi niște mari imbecili dacă n-ați face-o. Eu și cu încă doi prieteni ne-am distrat foarte mult și cred că este exact ce va trebuie ca să dați lovitura! Mulțumesc și aștept cec-ul. Georgel"
Primesc, in medie, 3 astfel de e-mail-uri pe săptămână. Georgel, de obicei, are idei geniale. Sunt "funny", au potențial de viral și, în general, dau pe toată lumea pe spate. Nu pot să vă dau un exemplu, pentru că mi-aș lua singur pâinea de la gură.
Georgel are, de obicei, idei de spoof-uri. Am mai auzit asta, cum că spoof-urile se fac ușor și că-ți vin ideile una-după alta. Așadar Georgel propune o parodie de reclamă. Reclama pe care vrea el să o parodieze a costat, de obicei, puțin. Iar Georgel se gandește că ar putea face ceva amuzant din ea cu doar 15-20.000 de euro, incluzând aici figurația (minim 40 de oameni), locația (insulele Bora-Bora), regizorul (de la Spike Lee în sus) și așa mai departe. Pentru un spoof la o reclamă cu detergenți, Georgel are trei scene de urmărire cu Aston Martin (în care se mucesc un Ferrari Enzo și 3 Bentley), trei scene cu Heidi Klum și două replici cu Hagi.
În condițiile date, deși găsesc și eu, deseori, că Georgel e plin de umor, nu pot decât să-l îndrum spre Holywood. Acolo, sunt sigur, va găsi pe cineva care să-i satisfacă visele.
Așa că, Georgel, mult succes. Dacă vrei, îți spun eu de unde se pot cumpăra bilete direct spre studioruile de spoof-uri de la Holywood, da' mai mult nu am cum să te ajut. Așa că scrie-mi din nou după ce te-ai hotărât să îți vinzi ideile în altă parte.
Credit doar cu Mircea Geoană
După cum spuneam, imnul pedofililor joacă și în Știrile de la 13:47:
Imnul pedofililor care vizitează România
"(voce de copil): Vreau și eu căsuța mea/ (mascul obosit): HAI LA MINE! (din nou, copil): Ca să cresc frumos în ea/ (Dan Bittman): HAI LA MINE!". Enjoy:
Partea mai mișto e că acest cântec, însoțit de un videoclip rușinos (nu cel din embed-ul de pe Youtube), a fost plătit de către UE, ca parte a campaniei "Casa de copii nu e acasă". (Nu spun asta doar pentru că am lucrat și eu la acea campanie, dar, conform raportărilor sociologice, campania a fost un succes. Dovadă premiile luate la Effie și short-list-ul luat la Euro-Effie). Păcat că acest cântec - făcut "pro bono" pentru doar 10.000 de euro sau așa ceva (dacă l-ar fi făcut firma pentru care lucram n-aș fi putut da detalii, având un contract de confidențialitate la acea vreme, valabil și azi) - a părut tuturor mai mult un imn al pedofililor care vin să zburde în România din căsuță în căsuță. Ceea ce, de altfel, și este. Totuși, partea bună e că nu l-a făcut Ștefan Bănică Jr. Pentru că lui i-ar fi ieșit și mai prost și, în plus, soția nu i-ar fi iertat aventura cu angajatoarea.
Oricum, cu voie de la legea drepturilor de autor, vom prelua azi o mică parte din referenul acestei capodopere pentru stirile de la ora 13:47. Pe HappyFish, evident.
Culmea nesimțirii
Vasile Turcu este un om despre care se spune că ar fi bogat. El însuși are aceeași părere. Întrebat de către Evenimentul Zilei dacă ar f de acord cu o mîsură ca cea propusă de milionarii germani, prin care bogătașii ar putea plăti o taxă suplimentară pe perioada crizei, Vasile Turcu a avut nesimțirea de a declara: "Ce avere mi-a facut statul ca să fiu mare donator?".
Ori, problema lui Turcu, acționar al clubului departamental Dinamo, stă, în mare, doar pe cadouri primite de la stat. În primul rând, firma sa de construcții, Romconstruct, este o fostă firmă de stat, privatizată nu se știe cum și nici când. În patrimoniul Romconstruct se aflau, la momentul privatizării, două terenuri pe strada Mântuleasa. Pe unul se află o vilă veche, renovată de Turcu și unde se află sediul companiei. Pe celălalt teren se afla școala lui Mircea Eliade. Pe care Turcu a dărâmat-o fără remușcări, pentru a construi cine știe ce măgăoaie de bloc. A venit criza, iar în locul școlii lui Eliade se află o mică groapă de gunoi. Nu contează, căci prețul terenului în zonă este încă mare, iar dacă obții de la stat regim de construcție de P+9, acolo se găsesc niscaiva milioane de euro.
În al doilea rând, altă parte a averii lui Vasile Turcu vine din contracte cu statul. Doar Ministerul Culturii i-a plătit lui Turcu aproape 3.500.000 de euro pentru reparații la clădirea Operei Naționale. de la Ministerul de interne a primit 750.000 de euro, tot pentru reparații. Și așa mai departe.
Așadar, o fi sau nu averea lui Turcu făcută de stat? Și dacă este făcută de stat, este sau nu Vasile Turcu un golănaș care duce nesimțirea pe cele mai înalte culmi?