All securiști are equal but some securiști are more equal than others*

coverblogfreedomhouse

După jalnica prestație din comisiile parlamentare, când a fost audiată ca propunere pentru poziția de Ministru al Justiției, Cristina Guseth, directoarea Freedom House România, s-a dat la un foarte binemeritat fund. Pata pe care a lăsat-o atunci pe fustița virginală a societății civile, care a fost brusc asimilată cu oameni buni de gură dar din cale-afară de incompetenți, nu se va duce multă vreme. Fie numai și de asta, Crsitina Guseth și Fredom House ar fi trebuit să rămână umile și tăcute, departe de luminile rampei publice pentru o foarte, foarte lungă perioadă. Dar ce, pot?

Nu, cu siguranță nu. Cum singurele competențe reale ale Cristinei Guseth sunt cantonate în zona lingușelii cirumstanțiale, o tăcere prea îndelungată, în care n-ar servi anumite linii de propagandă, ar putea-o împinge pe doamna Guseth pe culmile lihnirii de foame. Așa că, deși decența ar fi trebuit s-o scoată în afara cetății, foamea o urcă din nou pe metereze. După o tăcere nu suficient de lungă, Freedom House România lovește din nou, simțind nevoia să se implice în războiul dintre toată lumea cu toată lumea care a pornit de la somația ANAF adresată Antenelor. Atfel, Freedom House România, GDS și Expert Forum (hilar denumite de către EvZ „cele mai importante ONG-uri) au sesizat CNA în legătură cu imbecilitatea de scrisoare în care Oana Stancu folosește prenumele și numele unui minor nevinovat.

Până aici, aproape nimic anormal. Dacă nu s-ar fi sesizat nimeni în acest caz, dacă n-ar fi reacționat nimeni până la troica diriguită de Cristina Guseth, am fi putut accepta că și o persoană slab pregătită poate interveni pentru repunerea în drepturi a binelui. Numai că nu e cazul. Până la FHR, GDS și EF se sesizase inclusiv un membru al CNA, plus că reacționaseră multe organisme viabile ale societății civile. Nu mai era nevoie de doamna Guseth, deci ar fi putut să-și rumege mai departe umilința, departe de ochii noștri.

Numai că, așa cum spuneam, foamea scoate fiarele din bordeie. Iar sesizarea CNA pe diverse subiecte reprezinta una dintre puținele activități concrete ale Freedom House România. În raportul fundației pentru anul 2014 regăsim, la capitolul implicare civică, 14 comunicate, dintre care 5 au legătură cu  CNA. Fără niște sesizări la CNA, fără niște cereri de intervenție, practic, implicarea civică a Freedom House s-ar reduce cu 35,71%. Asta n-ar da prea bine în ochii principalului finanțator, Comisia Europeană, dar nici în ochii finanțatorilor mai mici, precum Ambasada SUA sau Ambasada Marii Britanii.

Iar dintre cele 5 comunicate legate de activitatea CNA, unul este, de fapt, o sesizare a instituției în apărarea Sorinei Matei. Dintre toți oamenii din presă, Freedom House n-a găsit pe cine să apere în fața unui pericol inexistent pe nimeni altcineva decât pe Sorina Matei, reprezentantă în mediul audiovizual a lui Gabriel Oprea, persoana care nu se mai putea menține pe post, în absența rezultatelor profesionale, decât dacă telefona Oprea la patronul televiziunii ca să-i prelungească contractul.

O altă intervenție inportună a Freedom House în fața CNA a fost un protest față de amendarea lui Robert Trucescu. Titlul comunicatului spune clar: „Apel pentru apărarea libertății de exprimare. CNA a amendat opinia unui jurnalist – robert Turcescu – B1 TV”.

Ghinion. S-a dovedit, până la urmă, că Robert Turcescu nu era ziarist. Robert Turcescu era și este un securist acoperit, infiltrat în presă de un serviciu de informații. Așadar, CNA nu amendase opinia unui „jurnalist”, ci opinia unui serviciu secret, care nu avea ce căuta pe un post de televiziune într-o dispută politică. Căci serviciile secrete nu au voie, legal, să se implice în politică.

Dar nici măcar atunci când Turcescu s-a auto-demantelat Freedom House nu și-a retras susținerea față de el. Pentru ei, Robert Turcescu este în continuare „jurnalist”. Iar Gabriel oprea și oamenii lui din media sunt băieți și fete de treabă.

Bine ați revenit, Crtistina Guseth și mult succes în activitatea viitoare. Măcar acum știm nu doar cât de incompetenă sunteți, ci și cu ce aripă a Securității simpatizați.

*”All animals are equal but some animals are more equal than others.” – George Orwell în Ferma Animalelor (1945)

1 comentariu

  1. un sceptic revoltat

    Cand, la Procesul Timisoara, romanul a vazut securistul f.f. cult, cu vorbele la el si educat, cu discurs patriotic si in rol de acuzat fara probe, a fost putin descumpanit, pentru ca securistul predecembrist avea un portret clar: smecher, descurcaret, cu scoala la f.f., tupeist, cu origine sociala determinata, fiu de macelar, sot de vanzatoare la alimentara, neamuri aprozaristi, sau invers, oricum un „procurator”, care-si utiliza legitimatia sa-si faca piata si sa-si terorizeze vecinii, nu neaparat in ordinea asta. Oricum pe securistul asta, de linia a doua, nu l-a deranjat nicio instanta. Dupa multi ani si dupa ce si-au spalat multe rufe in public a inteles si romanul ca „marea revolutie” a fost butaforia sangeroasa care a ascuns razboiul fraticid dintre cele doua linii ale securitatii (la fel si dintre cele doua linii ale activistilor de partid), castigat de linia a doua sprijita/impulsionata de „ajutoare straine”. Si cum astia nu stiau sa lucreze decat pe baza de informatori sau acoperiti, baza muncii lor fiind denuntul, acum culegem roadele…Am copilarit cu teroarea denunturilor, a „latrailor”, cultului personalitatii, a dosarelor si originilor nesanatoase si am crezut ca toata lumea simtea la fel, dar acum, constat ca sunt multi nostalgici, nu dupa comunism ci dupa avantajele apropierii de servicii si a unei bucati, cat de mica, de cur bun de pupat. De la lozincile postdecembriste, exagerate, impotriva tuturor securistilor, am ajuns sa vedem la TV emisiuni in care indivizi ce se vor formatori de opinie cheama la colaborarea cu securistii pe toti oamenii de valoare (culturala), in scop de „anticoruptie”, evident.

    Răspunde

    Thumb up 1 Thumb down 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.