Amis lecteurs
Prieteni cititori,
Luni noapte, pe la două, ne-am ridicat de la masa de bule unde, de 20 de ani, în fiecare zi de luni ne-am jucat cu cuvintele. Ultimul text pe care l-am compus împreună pentru Academia Cațavencu, după titlul de prima pagină, este acesta: “Vă mulțumim că ați stat alături de noi 20 de ani! Următorii 20 încep săptămâna viitoare cu aceeași echipă, într-o nouă revistă.”.
Nu este cel mai bun text colectiv compus la acea masă, nu este nici măcar amuzant, dar este parte din istoria zbuciumată a unei echipe de excepție. Este textul care pune punct unei perioade de 20 de ani de nebunie gingașă.
M-am ridicat de la masa de bule cu un sentiment ciudat de ușurare. Eu unul știam că, lucrând la acest ultim număr, mi-am onorat angajamentele. Singurele angajamente care contează pentru un jurnalist: cele oneste, neintermediate, față de cititorii săi.

Timp de 20 de ani ați fost cititori jucători. Cei mai puternici cititori din mass-media românești. Dintotdeauna, de la primul număr al Academiei Cațavencu, de când în caseta redațională au fost trecuți “Cititorii noștri, la fel de inteligenți ca noi” am considerat că sunteți coautori ai acestui fenomen. Vă datorăm mult, căci, până la urmă, noi înșine suntem și suma tuturor cititorilor pe care i-am avut și îi avem.
Prieteni cititori,
Pe jumătate din voi nu vă cunosc nici pe jumătate din cât aș vrea și țin la jumătate din voi numai pe jumătate pe cât ați merita.* Dacă e ceva de reparat în relația noastră, probabil că acum este momentul. De aceea, vă așteptăm săptămâna viitoare să ne reînnoim jurămintele în jurul unei noi reviste.
*Bilbo Baggins (“Stăpânul Inelelor”, de JRR Tolkien)
Cât mai contează Academia Cațavencu?
În plină eră a publicațiilor ce mor în print și se duc pe veșnicele plaiuri ale online-ului pare absurd să mai discuți despre influența unei reviste săptămânale de satiră politică. Totuși, putem vorbi puțin despre Academia Cațavencu? Foarte puțin.
Poți observa cât de mult contează, încă, această revistă (sărim peste tiraj- printre cele mai mari din presă,poate cel mai mare fără insert, audiență și alte astfel de nimicuri) punând cap la cap următoarele informații:
– DNA-ul anchetează redactorii revistei pentru că sunt plătiți (și) pe drepturi de autor, deși ei chiar sunt autorii textelor pe care le publică;
- totă presa (aici e normal, pentru că revista n-a iertat pe nimeni, din '90 încoace) a preluat pe nemestecate informații incomplete despre faliment;
- există o revistă cu aproximativ 20 de angajați, în curul cărora s-au băgat cam 500.000 de euro în ultimul an, care n-au alt scop în viață decât să scrie despre Academia Cațavencu, redactorii ei și cam ce cred ei că se mai întâmplă prin redacție.
Nu mai vorbesc despre blogurile (de dreapta, de stânga, de pomană) care dedică Academiei Cațavencu unul din trei texte.
În condițiile astea, aș spune că revista contează. Ba chiar contează al naibii de tare dacă se cheltuie atâtea resurse și timp pentru a-i cânta, prematur, prohodul.
Umor negru
Umorul negru nu este foarte gustat în România. Nu e o problemă atât de mare. Mai ales dacă te declari cititor mai inteligent ca al altora. Totuși, îmi amintesc faptul că un text scris împreună cu Mircea Toma și Ducu Hâncu după accidentul prințesei Diana a stârnit un val de proteste chiar și printre acești cititori. Acum, un alt text, scris de Mihai Radu și de mine, a zdruncinat iar sensibilitatea cititroilor AC. Îl postez și aici, poate nu oripilează atât de mult.
PS: Cum spuneam și pe Twitter: "totuși, românii mai râd încă în fața morții: când conduc cu 180 la oră și sunt beți". Sper că nu doar atunci.
Breaking News: Cutremur devastator în Laponia! Moș Crăciun prins sub dărîmături
În urmă cu cîteva minute a avut loc un cutremur devastator în Laponia. Primele vești primite arată un bilanț cutremurător: Moș Crăciun este prin sub dărîmături, doi reni sînt dați dispăruți și sute de spiriduși răniți.
Deși renii se agitau de mai mult de două săptămîni, nimeni nu i-a băgat în seamă, crezînd că aceștia doresc o mărire de salariu.
Cutremurul a declanșat un incendiu puternic la Fabrica de jucării atomice. La această fabrică de jucării se pare că lucrau, la negru și doi români.
Un elf care a studiat mecanica la Timișoara transmite pe un web-cam de jucărie pentru Realitatea tv, alături, bineînțeles, de Monica Tatoiu.
Cristi Zărescu a ajuns în Laponia. Localnicii spun că el va fi următorul Moș Crăciun. Dacă mai slăbește, bineînțeles.
Cei mai mulți copii din lume (cei care locuiesc în India și Africa) nu vor fi afectați de ce i se întîmplă lui Moș Crăciun. Ei oricum nu primeau cadouri, pentru că nu mîncau.
Mărmureanu a declarat pentru Monica Tatoiu că seismul din Laponia nu-l va afecta pe Moș Gerilă din Munții Vrancei.
UNESCO face apel la toți oamenii de zăpadă din lume să meargă să doneze sînge la centrele special amenajate în țările lor.
Vizibil mișcată de cele întîmplate în Laponia, Elena Udrea a trimis cîteva avioane cu ajutoare. Astfel, în această seară, vor ajunge în Laponia mii de costume de baie și mii de perechi de pantofi cu toc.
Din fondul de rezervă al premierului Emil Boc vor fi trimiși în Laponia 3.000 de brazi artificiali pitici.
O știre preluată de la CNN, dar neconfirmată încă de autorități sau de Monica Tatoiu: un membru al echipei de salvare care trebuia să-l scoată pe Moș Crăciun de sub dărîmături ar fi declarat: Moș Crăciun nu mai există!
Senzațional! Marți veți vedea oameni mâncând!
Probabil o raritate în ultimele luni, imagini cu oameni mâncând vor putea fi vizionate în direct, marți, pe www.catavencu.ro.
Evident, este vorba despre Balul Academiei Cațavencu, unde oamenii vin în primul rând ca să vadă dacă a mai venit altcineva. După aia, de obicei, se și mănâncă, ceea ce s-ar putea întâmpla și anul acesta. Dar mai multe veți afla live, marți, pe site, pe Twitter, pe Facebook și pe unde s-o mai putea.
