PAH

PAH Jus primae noctis

Ipocriților!

Mă amuz copios de două-trei zile pe seama reacțiilor extrem de nervoase ale televiziunilor și ale intelighenției catodice pe marginea glumelor proaste făcute la Canal+ (nu, Cătălin Striblea, Canal +, unde se difuzează "Les guignols de l'info", nu este televiziune de stat). Mă amuz mai ales atunci când vine vorba de protestele pe care oficialitățile ar trebui să le inițieze, cel puțin la nivel de Minister de Extrene, împotriva unei emisiuni pe care cel puțin patru sferturi dintre cei care au văzut fragmentele n-au înțeles-o.

Îmi amintesc o întâmplare din a doua parte a anilor '90. Bulgarii, vecinii noștri dragi, pe care orice rafinat de la nord de Dunăre îi catastifează drept "bulgăroi cu ceafa groasă", furau la greu mașinile românilor aflați în tranzit, ba, la nervi, îi mai și băteau pe păgubiți în secția de poliție. După un astfel de eveniment, când consulul român de la Sofia a fost bătut de către polițiștii cărora le reclamase, conform fișei de post, furtul mașinii unui concetățean de-al nostru, Academia Cațavencu a luat atitudine, declarând, pe hârtie, război Bulgariei. Țin minte pentru că eu am scris textul și eu am făcut harta prin care împărțeam Bulgaria între noi, turci, greci, macedoneni și sârbi. Iar de atunci, timp de un an sau doi am tot scris, săptămânal (fie eu, fie alți colegi) cel puțin câte un text în care făceam mișto de bulgari. Tot săptămânal, după ce apărea câte un astfel de text, ambasadorul Bulgariei la București se cerea în audiență la MAE, protestând. Și, pe lângă faptul că protesta, mai și cerea imperios secretarului de stat pe probleme bilaterale să intervină pe lângă AC și să pună capăt atacurilor. Când i se spunea că la noi, de bine de rău, există o libertate a presei și că un minister nu poate impune unui ziar privat ce să scrie, ambasadorul dădea a lehamite din mână, spunând că știe el cum e cu libertatea asta a presei... În fine, la începutul anului 1999 am însoțit o mică delegație oficială care făcea un turneu prin Bulgaria, Macedonia și Serbia. În ambasada de la Sofia fiind, așteptam să primim confirmarea conferinței de presă de la ministerul lor de Externe și acreditările pentru acea conferință de presă. La un momentdat mi s-a comunicat că există o problemă. Mai degrabă că "sunt o problemă" și că MAE bulgar refuză să-mi dea acreditare pentru conferința de presă cu pricina, eu fiind "persona non grata" la ei în minister, pentru că am declarat război Bulgariei. Până la urmă s-a rezolvat, au înțeles și bulgarii că era vorba despre o revistă de satiră și am reușit să intru la conferința de presă.

Cu câteva luni mai devreme, la Budapesta, era să iau bătaie de la un ziarist sârb (super-simpatic, de altfel) căruia i-am spus că mie mi s-a părut că împrejurimile Belgradului sunt o mare groapă de gunoi și că mizeria de pe marginea drumului e cel puțin la fel de mare precum cea pe care o observase el în Timișoara. Nu asta l-a enervat, neapărat, ci faptul că nevastă-sa, o englezoaică, a prins a vânt și mi-a luat partea: "Ți-am zis eu? Ți-am zis eu?".

Mă rog, să nu mai bat câmpii. Vroiam să vă spun că citesc în fiecare zi zeci de bloguri, și sute de articole din presă. În fiecare zi citesc zeci de răbufniri xenofobe și, ce-i mai interesant, zeci de păreri care spun că românii sunt nespălați, plini de păduchi și de gunoaie. Sunt scrise de voi, ăia care azi, ieri și alaltăieri ați sărit de cur în sus că v-au insultat niște păpuși. Sun convins că unii chiar au crezut că era o emisiune pe bune și că în studioul Canal+ era chiar Patrick Poivre d'Arvor, plus niște alte ființe reale.

Sunteți niște ipocriți. Vă considerați amuzanți când vă umpleți vecinii și compatrioții de rahat, dar vă simțiți lezați dacă vi se spune exact ceea ce spuneți și voi: că românii nu sunt nici mai buni și nici mai răi decât ceilalți oameni, că sunt la fel de păduchioși ca păduchioșii și așa mai departe. Și nu sunteți doar ipocriți. Sunteți, uneori, o glumă mai proastă decât cea mai proastă glumă care se poate face despre noi.

România, paradisul spălătorilor de bani

Ai niște bani obținuți din activități ilegale, gen trafic de arme sau de droguri, corupție, prostituție, furt. Ai câteva variante: să îi depui în bănci prin paradisuri fiscale, dar să nu-i poți folosi niciodată în țara europeană al cărei cetățean ești și, evident, nici în SUA; să îi dai mătușii Tamara iar ea să ți-i înapoieze abia când dă colțul; să îi plasezi la un bancher corupt care să ți-i albească. Varianta a treia e destul de practicată de către mafioți, dar are un mare dezavantaj, căci albirea asta costă destul de mult, înspre 50% dacă nu și mai mult.

Ei bine, statul român vine în ajutorul acestor oameni cu nevoi speciale și își adaptează codul fiscal provocărilor bancrutei globalizate. Prin măsura pe care o pregătește Ialomițianu, aceea de a impozita cu 16% banii care nu pot fi justificați, România devine mai paradis decât paradisurile fiscale. Orice mafiot cu capul pe umeri de pe lumea asta va vebi în România, va da banii unor amărășteni/politicieni/mogulași, ăia nu-i vor putea justifica, iar statul român îi va impozita cu 16%. Ce rămâne sunt bani curați atât în ochii statului român, cât și în cei ai tuturor statelor care au cu România conveții pentru evitarea dublei impuneri.

Dacă nici asta nu este grădina paradisiacă a Carpaților...

Nimic rău în a visa

Nu știu de ce, dar de fiecare dată când a venit vorba de proiectele Asociației Române pentru Cosmonautică și Aeronautică mi-a venit să zâmbesc. De fapt, nu e nimic de râs în chestia asta. Au reușit să lanseze o rachetă românească în spațiu, având la dispoziție doar fonduri private, iar acum se gândesc la un prim avion supersonic românesc. Mi se pare foarte mișto. Chiar dacă nu le va ieși chiar așa cum își imaginează, măcar oamenii ăștia știu să viseze frumos.

Să spunem nu discriminării

Președintele Băsescu (da-i-ar Dumnezeu zile îndelungate după ce-și termină mandatul, ca să vadă cum e să te afunzi în uitarea și disprețul celor din jur, precum Constantinescu) a spus că Franța și Germania ne discriminează, iar noi, ca urmași ai celor mai drepți și viteji dintre traci, nu acceptăm să fim discriminați nici măcar de către Franța sau Germania.

Bravo, bă, le-ai zis-o! O să-i usture taman acum, în prag de Crăciun. Da' știi ceva? Nu-i suficient. Deloc. Ca să fie tacâmul complet, ar mai trebui să faci și o lăcrimație la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca să ia act de mârșăvie și să le amendeze pe Franța și pe Germania cu câte 1.000 de lei.

Schimbarea la nume

Lucrurile stau așa: în Tulcea există un aeroport internațional. Așa îl și cheamă: "Aeroportul Internațional Delta Dunării - Tulcea". Din când în când, aici ajung și turiști din Israel. Noi nu prea avem ce să le oferim ca să se simtă ca acasă. Comunitatea mozaică din oraș de-abia mai reunește, în zilele bune, 21 de membri cu tot cu familiile mixte, sinagoga trebuie consolidată, iar cazinouri ca în București nu avem. Așa că, pentru a le mai aduce aminte de plaiurile natale, și pentru a părea și noi mai primitori, am luat măsuri:

De azi înainte, Aeroportul Internațional Delta Dunării din Tulcea își va schimba denumirea în "Aeroportul Internațional Ben Sturion".

Directorul rămâne același, dar își schimbă și el numele, din Constantin Albu în Constantin Weiss.

Pages

Twitter

Blogroll

Categorii

Arhiva

Meta