Cine e poporul, care-i dictatorul?

eusuntempoporul
Proiectul de la Roșia Montană nu a beneficiat de o reală dezbatere publică. Ar fi meritat. Probabil că merita pe deplin respins, din motive ecologice. Dar de dezbatere nu a fost vorba. Unii au încercat să-l impună sub presiunea companiei, a fost retras, nu neapărat respins, ci retras, nesusținut nici de cei care îl promovaseră, sub presiunea alegerilor.
Codurile (civil și penal) nu au beneficiat de dezbatere publică. Au fost trecute prin parlament prin asumarea răspunderii guvernului.
Legea învățământului promovată de Funeriu nu a beneficiat de dezbatere. A trecut prin parlament prin asumarea răspunderii.
Modificările la codul penal și o eventuală grațiere colectivă merită sau nu dezbatere? Din dezbatere pot rezulta soluții, pot fi trase concluzii.
Modificarea Constituției în sensul introducerii familiei tradiționale ca etalon merită sau nu merită dezbatere? Sunt, totuși, milioane de semnături care susțin chestia asta, nu? Mai dezbatem?
Dacă renunțăm la dezbateri pentru că în stradă sunt 1.000, 3.000, 30.000 de oameni, putem renunța și pentru că s-au strâns 3.000.000 de semnături.
Și am să repet ce am scris acum câțiva ani: un senator reprezintă 168.000 de cetățeni, chiar dacă nu a fost votat de atâția. Un deputat reprezintă 73.000 de cetățeni. Așadar, 30.000 de oameni, legal, reprezintă mai puțin decât un deputat și decât votul lui.
Asta este democrația reprezentativă, așa funcționează.
E perfect ca oameni care, laolaltă, reprezintă mai puțin decât un senator sau un deputat să ceară dezbaterea publică a unei propuneri de lege, a unei propuneri de ordonanță de urgență. E democratic, legal, chiar dacă, de cele mai multe ori, seamănă cu o soluție disperată, în lipsa unor reacții normale ale celor care trebuie să-și reprezinte alegătorii și pe familiile lor.
Dar nu e normal ca mai puțini oameni decât reprezintă un vot în parlament să determine retragerea unui act legislativ fără dezbatere.
Grațierea și amnistia colective, conform Constituției, pot fi legiferate doar printr-o lege organică. Ceea ce înseamnă că nici grațierea și nici amnistia nu-și au locul într-o ordonanță de urgență. Parcursul normal este: inițierea legilor respective, punerea în dezbatere publică, votul în parlament. fiind vorba despre lege organică, pentru a se aproba o lege a grațierii sau a amnistiei, este nevoie de votul majorității parlamentarilor din ambele camere. Nu de votul majorității celor prezenți, ci de votul a 50%+1 din numărul total al deputaților și din numărul total al senatorilor.
Astfel, pentru ca o lege a grațierii sau una a amnistiei să treacă de pralament este nevoie de votul a 165 de deputați (când legea se votează în Cameră), de votul a 69 de senatori (când se votează în Senat). Când se votează în plen, este nevoie de 233 de voturi.
Cei care ar vota o lege organică, în plen, ar reprezenta (conform Constituției și legii electorale) 17.009.000 de cetățeni (din totalul de 33.945.000 de cetățeni câți reprezintă deputații și senatorii României, conform legii electorale, dar asta e altă discuție).
Conform principiilor democrației reprezentative pe baza cărora funcționează România, alegerea aparține majorității. 233 de oameni care reprezintă 17.009.000 alți oameni sunt o majoritate care poate decide. Prin raportare, 30.000 de oameni nu sunt o majoritate care poate decide.

Asta este situația acum, astea sunt elgile țării, după ele trebuie jucat.

Nu înseamnă că 30.000 de oameni trebuie ignorați. Nu, probabil că au ceva de spus și cert e că reprezentativitatea asta decisă de lege este tembelă. Azi nu mai poți găsi 1.000 de oameni care să aibă același scop, așa că e absurd să crezi că un singur om ar putea reprezenta interesele a 73.000 de oameni cu interese din ce în ce mai diferite.
Dar 30.000 de oameni nu pot decide soarta unei legi. Democratic vorbind. Societatea civilă poate influența o lege, participând la dezabteri. Și mai apoi, făcând presiuni, inclusiv prin proteste. Dar e nevoie de mai mult decât 30.000 de oameni. Și de mult mai mult decât 3.000.
Pentru că democrație. Pentru că dacă ne pișăm pe ea, putem să ne pișăm pe noi înșine. La fel de urât arată, la fel de tare pute.

2 comentarii

  1. Giani Mucea

    Argumentatia din articol este stupida.
    Atata timp cat nu este vorba de amenintari la adresa parlamentarilor, atata timp cat demonstratia nu e violenta, protestul este o forma democratica de a comunica alesilor parerea ta fata de o problema. Doar ca in grup.
    In primul rand, in urma alegerilor, persoanele alese nu sunt inchise intr-o rezervatie, fara internet, posta si sms, pentru a decide asupra unor probleme care le sunt transmise printr-o gaura in tavan. Au numere de telefon. Au birouri la care se intalnesc cu cetatenii. Se deplaseaza in teritoriu pentru a justifica alocatia de benzina si pentru a discuta cu oamenii. Si pe baza acestor discutii, isi formeaza o opinie in legatura cu lucrurile pe care le voteaza.
    In al doilea rand, poate eu ca votant PSD (teoretic, adica nu in realitate ca sunt tanar si liber) am votat PSD-ul dintr-un motiv, dar nu imi plac anumite puncte din platforma. Adica poate ca imi place mustata lui Dragnea, dar nu imi place gratierea. Si poate ca, atunci cand am pus stampila, am considerat ca mustata lui Dragnea e o problema mai importanta decat legea gratierii. Se considera asta o acceptare tacita din partea mea a gratierii? Sau pot sa ma folosesc de dreptul meu de a imi spune parerea, pentru a incerca sa schimb votul unor oameni cu care as fi de acord in general, dar nu asupra acestui punct in particular?
    In al treilea rand, la fel ca in cazul votului si ca la fotbal, castiga cel care isi doreste mai mult victoria (presupun ca asa e la fotbal, nu stiu). Daca mie imi pasa de aceasta cauza, imi spun parerea. Daca se intampla sa fie mai multi oameni ca mine, isi spun si ei parerea. Daca ar exista pareri diametral opuse, posesorii lor sunt liberi sa le scoata cand vor. Cei care decid vor asculta si vor decide.
    E o modalitate prin care oamenii isi spun parerea. Nu incerca sa o transformi in altceva.

    Răspunde

    Thumb up 4 Thumb down 1

  2. Cica acum sunt 30 000. Aproape jumatate de parlamentar.

    Răspunde

    Thumb up 0 Thumb down 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.