Epilog la o poveste despre presa locală

Scriam săptămâna trecută despre sursa primară a poveștii care a dus la demisia lui Botiș. După care am mai scris o dată, tot aici. După aia, ușor-ușor, Cristiana Sabău a povestit și la B1 cum a pornit totul (așa zice Vlad Petreanu, că eu n-am văzut emisiunea:), eu am mai scris un text în Academia Cațavencu, Tolo a dat link, a pomenit și Emilian Isăilă despre timponline.ro, iar povestea a ajuns cu adevărat cunoscută în breaslă. Realitatea a rămas fără gloria pe care încerca aiurea să și-o asume în totalitate, iar creditul a revenit cui i se cuvenea. Punct după happy-end.

Așa cum spuneam, suntem o breaslă îndeajuns de mică pentru a face informațiile să circule repede. Nu totdeauna corect, dar repede. Să încerci măgării în lumea asta mică e greu. Și e urât și nu se face și se află. Mai ales nu se face să încerci să îngropi un coleg sub pretextul „lasă, bă, că e din provincie și nu contează”. Nu este, de obicei, decizia jurnaliștilor, ci a unor manageri care vor să se fălească prin cercuri selecte cu performanțele angajaților. Cârnățari parveniți care se cred geniali pentru că auplătit de câteva ori niște salarii unor ziariști. Din când în când breasla reacționează, până la nivelul președintelui CRP. Ceea ce înseamnă că nu este moartă de tot. Ea, breasla.

2 comentarii

  1. Citind cele scrise mai sus ma cuprinde rusinea pentru ca imi dau seama ca as fi putut face eu insami o ancheta mai bine documentata. Nu merit laudele dvs. Chiar nu le merit.

    Răspunde

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • Nu sunt laude, este doar o incercare de restabilire a „adevarului istoric”. Ceea ce meritati pe deplin. Daca puteati face o ancheta mai documentata? Probabil. In definitiv orice jurnalist isi spune, dupa ce nu mai poate interveni pe text, ca putea face ceva mai bun. Dar eu cred ca ati documentat foarte bine cazul si, mai ales, nu v-ati oprit dupa primul articol (meteahna veche a presei romanesti). Pentru ca ati dat o lectie de jurnalism onest si dus pana la capat unor structuri media supradimensionate si ineficiente aveti toata admiratia mea colegiala.
      Am citit comentarii pe site-ul dumneavoastra care va acuzau de frustrari specifice unui „jurnalist de provincie”. Am regasit acelasi tip de acuze meschine ce mi se arunca si mie de mai bine de un an, de cand am inceput sa scriu si pentru un cotidian din orasul de provincie in care m-am mutat. Veti intelege astfel de ce solidaritatea mea amuzata creste in mod subiectiv in acest caz. Toate bune.

      Răspunde

      Thumb up 0 Thumb down 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.