PAH

PAH Jus primae noctis

Turcul necruțător din umbra lui Pit

Sună telefonul în redacția Obiectiv din Tulcea. La capătul îndepărtat al firului un nene de la asociația "Cactus", client mai vechi al pretenului Pit. Evident, cere cu Pit sau cu tipul celălalt care l-a reclamat la ziar. Îl preia Pit. Cactuisanul îi spune că n-a avut acceptul lui pentru a-i publica poza în ziar și nici pentru a scrie despre el că frizează escrocheria. Mă rog, lucruri obișuite pentru un cotidian. Neobișnuitul vine imediat, când, văzând că Pit nu-i dă satisfacție, omul de la Cactus îl cere la telefon pe Máin Ménu, celălalt impricinat. Pit îi explică răbdător că nu avem un coleg pe care să-l cheme Máin Ménu, dar individul nu și nu. Insistă. El vrea neapărat să îl muștruluiască și pe turcul ăla. "Nu lucrează, dom'le, niciun Ménu la noi!, Unde ați văzut numele ăsta?". "Pe internet. E acolo, nu mă puteți minți pe mine! Ori mi-l dați pe Máin Ménu la telefon, ori pe redactorul șef!".

Până la urmă s-a rezolvat: nu s-a putut. Dar noi am rămas cu o problemă: cine semnează cu pseudonime din astea ciudate? Într-un sfârșit l-am găsit. Omul scrie doar pentru ediția online un soi de editorial scurt, în fiecare ediție, în colțul din stânga sus. E bun și, în plus, nu este absolut deloc pretențios. Doamnelor și domnilor, prima poză oficială a lui Máin Ménu, ziaristul care a speriat Tulcea:
Picture 1

Oportunități

Un prieten (Irinel) și-a lăsat sacoșa la coadă la un post de interceptor terestru în cadrul programului anti-rachetă. Fiind primul la coadă, am început să ne întrebăm dacă nu cumva e coada greșită sau dacă nu au fost deja date posturile respective unora mai piloși. Aparent nu, dar încă mai investigăm.

Până atunci, însă, dat fiind că negocierile pentru demararea programului vor dura între 12 și 18 luni, începând cu luna martie, ne-am dar seama că am putea pune bazele unei afaceri solide. Astfel, într-un cadru natural de excepție, acolo unde Marea Neagră se întâlnește cu munții sub formă de aluviuni, va lua ființă Universitatea Wernher von Braun pentru Interceptori tereștri. Se organizează cursuri intensive, de 10 luni, atât la sediul Universității, cât și prin corespondență electronică, cu explicarea procedurilor practice prin web-cam.

Cursurile sun absolut gratuite, cursanții beneficiază de experiența unor interceptori tereștri încercați, din Statele Unite, Israel și Africa de Sud, iar cazarea și masa sunt sponsorizate de către forțele aeriene ale Statelor participante la scutul anti-rachetă.

Singurele costuri pe care trebuie să le suporte aspiranții la diploma de interceptor terestru sunt cele legate de procurarea rachetelor pentru examenele finale. Astfel, în funcție de calificarea pe care o dorește fiecare cursant - de la interceptor terestru simplu, la interceptor terestru clasa I în grad de comandor - cursantul va plăti prețul unei rachete corespunzătoare gradului de complexitate. Cea mai ieftină este Racheta Albă, volumul I, iar cea mai scumpă este racheta iraniană de ultimă generație la data terminării cursurilor.

Pentru înscrieri, vă rugăm să vă adresți cu încredere secretariatului Universității Werhner von Braun pentru interceptori tereștri, aflat pe Strada Portului nr. 14, etaj 1, Tulcea. Telefon 0240534625.

Filed under: Idei 1 Comment

Exclusivitate: schimbare de sex la doar un an!

Se dau următoarele date: la ora 11.45 un elicopter decolează din punctul A pentru a prelua din punctul B o fetiță de un an, victimă a unui accident casnic. La ora 12.45 elicopterul aterizează din nou în punctul A, având la bord un băiat de un an, victimă a unui accident casnic. Iar acum vine întrebarea: sunt medicii români atât de buni încât pot realiza o operație de schimbare de sex în doar o oră, în condițiile vitrege dintr-un elicopter de intervenție, sau ziariștii care au scris despre fetița de la ora 11.45 sunt atât de leneși încât nu pot da un telefon de verificare și după aterizare? Nu de alta, dar ediția li se închidea mult mai târziu, așa că timp ar fi avut. Și da, lucrurile astea se întâmplă în România, în presa locală, într-o publicație de mare angajament, care sărbătorește peste o sută de ani de existență sau așa ceva.

Popor mic, dar plângăcios

De două zile încoace plâng televiziunile de știri și ne îndeamnă și pe noi să înmuiem batistele pe motiv că ambulanțele pline cu gravide se blochează în nămeți. Băi, nene, băi, da' ne-am ajuns, zău așa. Ce, o fi așa nasol să naști în mașină? Acum 2010 ani o domnișoară a născut într-un grajd, iar ăla micu a ajuns ditamai celebritatea. Atunci de ce nu s-a mai plâns nimeni?

Cât de greu trece timpul pe încălzirea asta globală

Pe 6 ianuarie mă duc liniștit și extrem de relaxat să-mi fac un nou card la ING. Hârtii puține, solicitudine maximă, căldură în sediu, ce mai toate condițiile pentru o relație client-bancă plină de succes. Cu o privire plină de profesionalism, angajatul model al băncii îmi spune că în maxim 4 zile lucrătoare voi primi acasă codul PIN al noului meu card. L-am primit abia ieri, 7 februarie.

Pentru că nu pun la îndoială corectitudinea și promptitudinea unei bănci atât de mari, îmi dau seama că între 6 ianuarie și 7 februarie au trecut fix 4 (patru) zile lucrătoare. Ceea ce înseamnă că, deși am muncit o lună întreagă, voi fi plătit doar pentru 4 zile. Partea care mă consolează e că și ăia de la bancă vor fi plătiți la fel, nu?